Creșterea rapidă a cererii de forță de muncă în domenii precum construcții, producție, HoReCa și servicii îi determină pe angajatori să apeleze tot mai des la angajați de pe piețe asiatice, pe fondul lipsei acute de resurse umane locale. Autoritățile își doresc, însă o scădere a contingentului non-UE de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă, în 2026, în condițiile în care Ministrul Muncii estimează că vor fi mai multe disponibilizări la stat în următorul an și e necesar să existe locuri de muncă și pentru ei. Iată ce spune specialiștii din piața de recrutare despre această decizie.
Melania Pop (IWF):„E o eroare de logică să credem că orice român rămas fără job poate fi plasat automat în orice alt post”
Deși se vorbește de o reducere a numărului de muncitori non-UE, nu a fost adoptată, încă, o hotărâre de guvern (actul prin care se reglementează oficial această decizie). Deocamdată, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, a fost stabilit un contingent de 90.000 de permise de muncă pentru cetățenii din afara UE, cu 10.000 mai puțin comparativ cu cel din 2025. Pe scurt, Guvernul vrea o reducere a numărului maxim de muncitori asiatici sau de pe alte continente, în cursul anului 2026.
Ministrul Muncii spune că nu se poziționează drept adversar al acestor angajați, mai ales în contextul în care aceștia „plătesc taxe și muncesc onest în această țară”. Oficialul a justificat această decizie pe fondul faptului că urmează un val de disponibilizări la stat în 2026 și e nevoie de locuri de muncă pentru românii care rămân șomeri.
„În loc să presupunem că reducerea contingentului non-UE va crea oportunități reale pentru românii disponibilizați, ar fi mult mai eficient ca aceste eforturi să fie direcționate spre programe de reconversie profesională, training și dezvoltare în carieră. Asta ar sprijini cu adevărat șansele românilor de a se reintegra pe piața muncii, fără a bloca accesul companiilor la personalul de care au nevoie urgent, pe tipologii de muncă greu acoperite local (…) Este o eroare de logică să credem că orice român rămas fără loc de muncă poate fi plasat automat în orice alt post. Trebuie să luăm în calcul competențele reale ale persoanei, disponibilitatea de a accepta un anumit tip de muncă, dar și mobilitatea geografică. Câți dintre cei disponibilizați sunt dispuși să se relocheze pentru un nou job? Câți pot lucra în condiții de efort fizic sau în ture de noapte?”, a explicat pentru Wall-Street.ro Melania Pop, managing partner la agenția de recrutare International Work Finder.
Practic, legea propusă de Ilie Bolojan pentru reducerea posturilor din administrația publică locală prevede diminuarea cu 10% a funcțiilor efectiv ocupate, ceea ce ar putea duce la concedierea a aproximativ 13.000 de angajați din sistem. Premierul a spus, la finalul lunii octombrie, că dacă personalul din instituțiile de stat nu va fi redus, bugetul pe 2026 va fi „compromis”. Ministrul Muncii speră ca locurile de muncă rămase disponibile să fie ocupate ulterior de românii disponibilizați de la stat. Realitatea arată, însă, cu totul altceva.
Eu mă îndoiesc că bugetarii disponibilizați vor fi dispuși să lucreze în construcții.
Romulus Badea, președinte Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM)
Decizia a fost contestată inclusiv din interiorul liberalilor. Fosta ministră a Muncii și actuala deputată PNL, Raluca Turcan, a criticat decizia actualului Guvern.
„Nu îmi pot imagina cum o persoană care ar câștiga 7.500 de lei sau mai mult într-o companie de stat se va angaja să lucreze în ferme de animale, în menaj, în confecții sau în livrare de mâncare pentru salariul minim pe economie. Companiile românești au o nevoie acută de forță de muncă. Unele companii românești se pregătesc să își mute activitatea în alte țări, pentru că nu mai pot aduce din afară forța de muncă ieftină necesară”, a scris deputata, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
De ce scăderea contingentului de muncitori străini e „contraproductivă”
Reducerea contingentului de muncitori străini cu argumentul că prin acest mod se eliberează locuri pentru persoanele concediate din sectorul public nu este unul valid, explică Yosef Gavriel Peisakh, general manager Work From Asia.
„Decizia Guvernului de a reduce contingentul de muncitori străini este considerată contraproductivă, având în vedere deficitul real de forță de muncă. Patronatele avertizează că firmele nu vor găsi personal local dispus să ocupe posturi prost plătite sau grele, în zone mai puțin atractive. Argumentul că locurile lăsate de străini vor fi ocupate de români disponibili din sectorul public nu se susține, deoarece mulți dintre aceștia nu sunt interesați de munci manuale. De asemenea, datele arată o discrepanță între cererea reală (peste 230.000 de solicitări în 2025) și contingentul aprobat (doar 90.000), ceea ce poate genera blocaje economice. Măsura transmite un semnal negativ investitorilor, care caută predictibilitate în accesul la forță de muncă”, a spus pentru Wall-Street.ro directorul agenției de recrutare de personal asiatic.
Reamintim că pentru anul 2025, Guvernul României a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini, însă datele centralizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) arată că, până pe 22 octombrie, de pildă, au fost depuse peste 230.885 de cereri de avize de angajare, aproape triplu față de limita stabilită prin hotărâre de guvern. Până în luna octombrie 2025, IGI a emis 78.016 avize de muncă, restul cererilor fiind în așteptare din lipsă de contingent sau din cauza întârzierilor generate de reanalizarea dosarelor respinse la începutul anului.
PIFM atrăgea anterior atenția că, pentru anul 2026, evoluția pieței și datele actuale arată o nevoie semnificativ mai mare de muncitori străini decât cea stabilită prin contingentul pentru 2025. Potrivit organizației, România are nevoie de o politică flexibilă, adaptată condițiilor economice, care să permită suplimentarea rapidă a forței de muncă în cazul în care contingentul aprobat este epuizat.
„Pentru angajatorii români ar fi de mare ajutor să fie procesul mai scurt, pentru că acum durează 12 luni. Ori în condițiile în care mediul economic vine cu incertitudinile lui, cu criza în care ne adâncim, peste un an noi nu știm ce o să se întâmple. Deci chestia asta crește și mai mult gradul de incertitudine, de impredictibilitate. Și atunci măcar pe partea asta să avem stabilitate, căci dacă companiile au nevoie de angajați, au nevoie acum, nu peste un an. Și atunci faptul că sunt 90.000… o să vedem dacă e un număr suficient sau nu”, a mai spus Romulus Badea.
„Explicația Guvernului este predominant politică, nu economică”
Romulus Badea atrage atenția asupra aspectelor de natură legislativă. Articolul 4 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, arată că, pentru a obține avizul de angajare pentru un cetățean străin din afara UE, angajatorul trebuie să facă dovada faptului că a publicat un anunț privind locul de muncă vacant la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM) și că nu a găsit un cetățean român, al UE/SEE sau al Confederației Elvețiene corespunzător pentru acel post. Această condiție este parte din procedura de obținere a avizului de angajare, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). „Peste șase luni o să vedem care va fi stadiul”, spune acesta.
Pe fond, decizia pare influențată politic, valorificând o retorică ce nu are în vedere rațiuni economice, lipsită de soluții concrete pentru românii care vor rămâne în viitor fără locuri de muncă, explică la rândul său Yosef Gavriel Peisakh. Reducerea contingentului nu a fost o surpriză totală, spune el, ci „rezultatul unui compromis politic între presiuni sociale și cerințele mediului de afaceri.
Care sunt cele mai vulnerabile domenii de activitate, în fața deficitului de personal
Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistrați peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România. Cei mai mulți dintre aceștia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, iar domeniile în care activează cu preponderență sunt producția (29.141 de angajați), construcțiile (28.538), comerțul (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189), arată datele furnizate de PIFM în vara acestui an.
„Acum, construcțiile și HoReCa sunt primele două domenii din România care resimt cel mai mult deficit de personal. Dar acum, în contextul actual, în condițiile în care piața construcțiilor suferă serios prin blocarea proiectelor din PNRR sau proiecte cu alte finanțări de la stat și se contractă, s-ar putea să se mai schimbe puțin ordinea”, a mai spus Romulus Badea.
Melania Pop atrage atenția că cele mai expuse rămân domeniile care implică muncă fizică, program în ture, efort intens și unde, în mod tradițional, interesul candidaților români este redus. Vorbim aici de logistică, depozite, retail, construcții, reciclare, producție alimentară și HoReCa.
„Din ce vedem în lucrul direct cu clienții noștri, zona de logistică și retail este una dintre cele mai expuse. Estimările actuale arată că, doar în centrele de utilitate ale marilor rețele de retail, va fi nevoie de aproximativ 100.000 de muncitori în următorii 2–3 ani. Este o cifră semnificativă, mai ales dacă ne gândim că nu vorbim doar de vârfuri sezoniere, ci de operare zilnică, într-un ritm constant, pe tot parcursul anului”, a mai spus liderul de la International Work Finder.
