În ciuda înăspririi procedurilor de angajare pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene (UE) și a reducerii contingentului anual aprobat, cererea din economie pentru forță de muncă străină continuă să crească. Datele din industrie și estimările specialiștilor indică o presiune tot mai mare asupra angajatorilor, într-un context în care deficitul de personal din România este evaluat la câteva sute de mii de angajați.
Fenomenul nu mai este unul conjunctural, ci reflectă o schimbare structurală a pieței muncii, în special în sectoare precum transporturi, construcții, servicii, producție și zona de personal domestic.
Pentru anul 2026, autoritățile au stabilit un contingent de aproximativ 90.000 de lucrători nou-admiși din afara UE. Reprezentanții din industrie susțin însă că solicitările angajatorilor depășesc semnificativ acest plafon, existând ani în care cererile au fost de peste două ori mai mari decât numărul aprobat.
În paralel, statisticile recente indică zeci de mii de posturi vacante în ocupații esențiale pentru funcționarea economiei. Printre acestea se numără șoferi profesioniști, muncitori în construcții, lucrători comerciali, manipulanți de marfă și personal pentru servicii. Sunt domenii în care automatizarea nu poate substitui complet forța de muncă umană pe termen scurt și mediu.
Agențiile de recrutare semnalează creșterea solicitărilor
Tendința este confirmată și de agențiile de recrutare internațională. Potrivit lui Yosef Gavriel Peisakh, general manager al unei companii cu specializate în recrutarea forței de muncă non-UE, solicitările pentru personal străin sunt în creștere.
Acesta afirmă că, în cadrul propriei agenții, cererea este mai mare cu aproximativ 20% față de anul anterior, evoluție care, în opinia sa, reflectă dinamica generală din piață, în pofida procedurilor mai complexe.
Reprezentanții din industrie susțin că provocarea nu mai ține exclusiv de accesul la muncitori, ci de capacitatea companiilor de a-i atrage și de a-i păstra. România concurează cu alte state pentru aceeași forță de muncă, iar decizia lucrătorilor este influențată de nivelul salarial, condițiile de muncă, cazare, timpul necesar începerii activității și stabilitatea contractuală.
Potrivit lui Yosef Gavriel Peisakh, state precum Spania au dezvoltat politici orientate către retenția lucrătorilor, prin investiții în condițiile oferite acestora. În acest context, competitivitatea României depinde de standardele aplicate în practică de angajatori.
Standardele etice și retenția, factori pentru stabilizare
Reprezentanții industriei consideră că una dintre soluțiile pentru stabilizarea pieței este responsabilizarea angajatorilor și alinierea la standardele etice internaționale în recrutare. Printre măsurile invocate se numără screeningul mai riguros al companiilor care aduc muncitori, clarificarea obligațiilor contractuale și aplicarea principiului potrivit căruia angajatorul suportă costurile de recrutare.
De altfel, creșterea salariilor, respectarea legislației muncii, integrarea culturală și îmbunătățirea condițiilor de locuire sunt considerate elemente importante pentru creșterea retenției, într-o piață în care lucrătorii au alternative în alte state.
Pe fondul scăderii populației active și al migrației externe continue, specialiștii estimează că dependența economiei românești de lucrători din afara Uniunii Europene va crește în următorii ani, indiferent de eventuale ajustări legislative pe termen scurt.
