Deficitul de forță de muncă din România este considerabil, estimările recente indicând o lipsă de aproximativ 600.000 de angajați, deficit pe care muncitorii străini îl acoperă parțial, cu atât mai mult cu cât contingentul pentru anul 2026 a scăzut cu 10.000 față de anul anterior, ajungând în prezent la 90.000 de lucrători străini care vor intra în România anul acesta.
Cât privește specializările pentru care aceștia sunt aduși în România, trebuie spus că în rândul opiniei publice s-a creat o imagine distorsionată conform căreia ar lucra exclusiv în Horeca sau construcții, sectoare cu o lipsă de forță de muncă binecunoscută, numai că acest lucru nu este conform cu realitatea.
Astfel, după cum a arătat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager Work from Asia, pentru Ziare.com, pe lângă șoferii de TIR, cererea este ridicată pentru personal domestic: bone, menajere, grădinari, șoferi de familie, precum și pentru muncitori polivalenți tip „handyman”, cunoscuți în limbaj popular drept „asistenți personali”.
Astfel, arată specialistul, aceste domenii reflectă nevoile reale ale pieței și deficitul tot mai accentuat de personal disponibil local.
„Cererea pentru asistenți domestici/handyman este constantă, iar la nivelul agenției noastre de recrutare se observă un interes susținut din partea familiilor cu o situație financiară bună din România. De peste 16 ani, plasăm personal domestic, (…) acești angajați fiind solicitați atât în orașele mari, cât și în cele mai mici, criteriul principal fiind nevoia reală și posibilitățile financiare ale familiei, nu locația”, spune Peisakh.
Totodată, acesta arată faptul că asistenții domestici aduși de companie locuiesc în casa angajatorului și sunt disponibili în permanență, oferind sprijin în activitățile zilnice ale gospodăriei, de la transportul copiilor și realizarea cumpărăturilor, până la îngrijirea animalelor de companie și diverse sarcini logistice.
În plus, mai spune specialistul, aceștia pot prelua și mici lucrări de mentenanță a locuinței, precum intervenții simple de electrician sau instalator, adăugând, totodată, faptul că pentru acest tip de activitate există o cerere constantă pe piața muncii.
Pe de altă parte, Yosef Gavriel Peisakh arată și faptul că autoritățile ar putea sista în curând oportunitățile pentru astfel de lucrători.
„În cei 16 ani de activitate în România, putem spune că am adus zeci de asistenți domestici, care s-au integrat cu succes în familiile angajatoare și au răspuns unor nevoi reale ale acestui segment. În perioada următoare însă, în funcție de modul în care ne vom putea adapta la noua Ordonanță de Urgență, rămâne de văzut în ce măsură va mai fi posibilă aducerea acestui tip de personal în țară. Noul proiect de lege este unul controversat, întrucât prevede inclusiv faptul că Guvernul va fi cel care va decide specificul și meseriile pentru care va fi permis importul de personal străin, o abordare care ridică semne de întrebare privind flexibilitatea și predictibilitatea pieței muncii”, explică antreprenorul.
Ordonanța de Urgență la care face referire acesta a fost pusă în transparență decizională la sfârșitul anului trecut, pe 31 decembrie, și vine să clarifice definiția asistenței personale, în condițiile în care, în cazul unei lacune a legii, se presupune că acesta poate face orice.
OUG 90/2025, prin urmare, stipulează de câte feluri poate fi asistența personală, după cum urmează:
– asistența personală acordată adulților cu handicap grav sau accentuat
– asistent personal profesionist, care reprezintă o persoană fizică atestată care acordă asistenţă personală necesară vieţii şi integrării în comunitate, precum şi pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate a adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condiţiile prevăzute de lege
Prin urmare, portița prin care acești lucrători puteau intra până acum ca asistenți personali într-un sens „neortodox”, putând presta, practic, orice fel de activitate la domiciliul angajatorului, ar putea fi blocată. Iar dacă acest proiect de Ordonanță de Urgență va fi adoptat, efectul cel mai probabil va fi că acest tip de lucrător, situat într-o zonă „gri” a activității profesionale, ar urma să fie refuzat în lipsa atestării unor documente care să dovedească pregătirea profesională conform cu OUG 90/2025.
